Nu mai puţin de 13 gorjeni sunt acuzaţi de "complicitate morală" în dosarul privind fraudarea referendumului de anul trecut privind demiterea preşedintelui. Toţi cei 13 au fost preşedinţi sau membri în secţiile de votare 147 şi 148 din Bâlteni. O a 14 persoană este plecată în străinătate şi, pentru a nu se pierde timp, acuzaţiile acestuia au fost disjunse şi vor fi verificate de Parchetul Local.

La secţia 147 Bâlteni au fost puşi sub acuzare: Zglobiu Anca-Maria (preşedinte), Vlăduţ Daniela, Vespe Adriana, Bîlteanu Paulina, Florescu Teodora, Ilie Marcel – membrii. Iniţial a fost pusă sub urmărire penală şi o a şaptea persoană, dar procurorii şi-au dat seama că au fost o confuzie şi că cel pe care îl căutau este plecat de luni bune din ţară şi nu poate fi găsit. Alte persoane nu au votat pentru că nu se puteau deplasa şi nici nu a fost urna mobilă la ei.

Procurorii au constatat că la această secţie figurează că au votat zeci de persoane care nu erau în ţară în ziua votului, fiind la mii de kilometri depărtare. Procurorii nu au putut stabili cine a falsificat semnăturile, pentru că fiecare din membrii secţiei de votare a plecat câte o oră sau mai bine din secţia de votare, sub diferite pretexte. Unii au fost cu urna mobilă, alţii la masă etc. Fiecare când a ieşit din secţie a lăsat listele electorale de care răspundea în grija unui coleg ales aleatoriu, astfel că nu s-a putut stabili vinovăţia clară. Dar, procurorii au considerat că pot fi cu toţii acuzaţi de complicitate. Astfel, autorul infracţiunii de falsificare a 88 de semnături şi de introducere a buletinelor în urnele de vot a rămas necunoscut, dar membrii secţiei de votare au fost acuzaţi de complicitate morală.

Acuzaţi de complicitate morală

Iată cum este definită complicitatea morală în rechizitoriu: „Ceea ce însă este esenţial în prezenta cauză este tocmai atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, iar aceasta conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei, în săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000. Complicitatea morală prin inacţiune remarcată în cauză constă tocmai în atitudinea pasivă a membrilor biroului electoral al secţiei de votare, care, în pofida falsificării unui număr însemnat de semnături pe listele electorale şi introducerea în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele efectiv votate de alegători, lucruri practic imposibil a nu fi fost observate de aceştia, nu au intervenit în nici un fel pentru apărarea legalităţii în procesul de votare, cu toate că puteau şi erau obligaţi să o facă. Tolerarea nonşalantă a falsurilor în discuţie, atitudinea tacită de întărire a convingerii autorului faptelor că nu va fi denunţat, venind din partea unor funcţionari cu exerciţiul autorităţii de stat, constituie în mod indubitabil o complicitate morală şi nu o complicitate negativă (nepedepsibilă) sau infracţiunea prev. şi ped. de art. 263 alin. 1 şi 2 C.p. (omisiunea sesizării organelor judiciare)”.

Acuzaţii similare le sunt aduse şi celor din secţia de votare 148, din care au făcut parte Filip Constantin – preşedinte şi Şorop Marian, Lungu Aurora, Săulescu Elena, Neşa Nicolae, Călăraşu Gheorghe şi Cocoranu Maria.