Alexandru Ştefulescu ar putea fi amintit mai des la Târgu-Jiu dacă ar fi reconstruită casa în care acesta locuia. Este opinia profesorului Ion Mocioi care este a spus că îşi doreşte foarte mult reconstruirea casei lui Ştefulescu în Târgu Jiu. Visul său ar putea rămâne neîmplinit pentru că Arhiva Gorj nu mai are toate documentele necesare acestui demers.

Ion Mocioi a scris şi a evocat în nenumărate rânduri personalitatea lui Alexandru Ştefulescu, a lui Constantin Brâncuşi dar şi a lui Iosif Keber, pe care l-a şi cunoscut când încă era în viaţă. De aici şi îndârjirea acestuia de a-i transforma casa în muzeu, Iosif Keber fiind astăzi în paragină din cauza dezinteresului manifestat de autorităţile locale. Cunoscut mai ales ca brâncuşolog, Ion Mocioi, a dezvoltat un interes pentru istoricul Alexandru Ştefulescu. „Alexandru Ştefulescu a ajuns să aibă vreo 10 cărţi importante, unele despre localităţi şi regiuni altele se referă la mănăstiri din 1900. Provenea dintr-o familie care are origini ca şi Brâncuşi, a fost fiu de preot. Eu personal, am scris mai multe articole şi două cărţi. O monografie numită „Alexandru Ştefulescu” şi o carte, publicaţii, traduceri şi articole cu şi despre Alexandru Ştefulescu”, a declarat Ion Mocioi. Pasionat fiind de tot ce înseamnă istorie, filozofie, artă şi cultură, Ion Mocioi va publica în curând la Târgu Jiu o carte care le reuneşte pe toate.

În locul casei se află un bloc

Şi cum şi-a făcut un obicei din a înfiinţa muzee, acesta doreşte construirea casei lui Alexandru Ştefulescu pe vechiul amplasament din acelaşi motiv. Mocioi a povestit că în locul unde se află acum blocul din faţa Raiffeisen Bank era casa istoricului. „El a avut o casă pregătită pentru a fi muzeu de istorie care a fost demolată în vremea unui fost preşedinte de judeţ numit Lungu, înainte de 1989. Clădirea aceea îşi păstrează astăzi doar fotografiile pentru că pe locul ei s-a ridicat un bloc. În apropiere de casa lui, acum este loc suficient pentru reconstrucţia casei fiind un mare istoric apreciat de Iorga ar trebui să se reconstruiască după proiectul cunoscut şi în ea să se amenajeze un muzeu”, a declarat Ion Mocioi.

Reprezentanţii Serviciului Judeţean de Arhivă Gorj spun că într-adevăr casa a existat şi există şi documente care atestă existenţa ei însă este nevoie de mai multe informaţii legate de imobil. „Din câte ştiu eu, avem decretul de demolare şi o fotografie dar dacă nu avem mai multe informaţii, respectiv anul exact în care a fost demolată, numărul imobilului, o schiţă, nu avem unde să căutăm”, a declarat Alexandru Bratu, şef serviciu Arhivă Gorj.