Legea Big Brother există deja

După atentatele din Franța, șeful SRI, George Maior, a găsit ceva de care să se agațe și a început să facă presiuni pentru adoptarea legii Big Brother. Legea, nedezbătută public și nici măcar în Parlament, mulțumită extraordinarelor competențe ale olteanului Zgonea, a fost respinsă ca fiind neconstituțională de CCR, fapt ce a provocat reacția categorică a serviciilor.

Dar ce prevede legea Big Brother, mai exact? Pe scurt, ca toate convorbirile noastre, fie ele telefonice sau prin mesaje pe internet și/sau sms să poată fi monitorizate de către servicii. Dar asta nu se întâmpla deja, o să întrebați? Cică nu. Sau mă rog, se întâmpla, dar nu puteau folosi respectivele date dacă nu voiau să se trezească cu procese.

E drept, românii sunt mai degrabă deranjați de principiul că vor putea fi verificați. Nu că ar avea ceva de ascuns, săracii. Din contră. Eu îmi fac zi de zi o mulțime de nervi din cauza pasiunii cu care românii se pun singuri la dispoziția legii Big Brother, spunând cu religiozitate, oră de oră, pe Facebook, toate detaliile, aproape oricât de intime, ale vieții lor private. Ziua începe cu cafeluța pe care absolut toată lumea simte nevoia să ne împărtășească faptul c-o bea, continuă cu ceva evenimente pe la muncă, o pauză de masă când ni se spune ce-au vorbit colegii la țigară, drumul către casă prezentat pas cu pas, uneori chiar în postări video, ieșirea în oraș de cu seară, mai ceva de haleală pozat frumos, să saliveze toți megabiții, și apoi un ceiuț și-un film înainte de culcare, culcare marcată ea însăși cu urări nesfârșite de ”somnic pufos!”. Cu atâta sinceritate reală în mediul virtual, încep să cred că domnul Maior are nevoie doar de un pretext pentru bugete mai mari pe partea de siguranță decât de o lege Big Brother adevărată.

Ah, și apropo, aseară, toți românii au făcut același lucru: s-au uitat la Simona Halep. Mai grav a fost că, după înfrângerea acesteia, toți s-au simțit datori și s-o dojenească sau, mai grav, să-i explice unde a greșit, cu siguranța de sine și aroganța unor antrenori de tenis încă nedescoperiți, dar uriași. Tocmai de aceea n-o să vorbesc deloc despre meciul Simonei Halep. S-ar putea să fiu primul.

Vizualizări: 133

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: