Meşterul olar care ţine vii tradiţiile unui sat dispărut

Ion Retezeanu este poate cel mai priceput meşter olar pe care îi mai are Gorjul la ora actuală. Este arhicunoscut în mediul meşterilor populari, dar şi în viaţa culturală a României, fiind prezent la aproape toate târgurile populare din ţară. Măiestria cu care dă viaţă lutului şi răbdarea cu care învârte roata olarului i-au adus lui Ion Retezeanu numeroase premii și recunoașteri.

Cel mai important rămâne însă faptul că olarul Ion Retezeanu încearcă să păstreze vii tradiţiile şi obiceiurile unui sat şters de pe harta Gorjului. Satul copilăriei sale, Găleşoaia, sat de olari, a dispărut din cauza lucrărilor miniere. Și atunci meșterul a pornit la drum pentru a face cunoscută lumii taina meşteşugului. ”Satul a fost strămutat, iar eu de mic copil mă urcam pe roată, mă jucam și îmi mai ieșea câte ceva. După 89 m-am apucat de meserie, după ce mi-am făcut ucenicia pe lângă tata. M-am născut cu roata în casă. Tot satul era alcătuit din olari, după colectivizare au început și părinții mei să facă altceva, dar în timpul ăla cam asta era meseria de bază. Știam totul despre lut, nu mi-a fost greu deloc să încep”, a spus Ion Retezeanu, meșter olar.

Lutul se bate cu maiul
Pământul prinde viaţă în mâinile meşterului popular după ce ore întregi este frământat în podul palmei. ”Mai întâi trebuie să găsim lut, noi aveam în sat un lut special care nu prea se mai găseşte în ziua de azi, îl depozităm în curte, îl udăm să macereze şi apoi introducem în atelier cantitatea de care avem nevoie în ziua respectivă. Îl batem cu maiul și apoi îl tăiem în bucăți, trebuie foarte bine zdrobit, îl călcăm în picioare. Dacă facem oale de gătit la foc facem degresarea și armarea cu nisip, iar dacă vrem să facem oale cu smalţ, atunci nisipul se prelucrează cu cenușe”, a spus Ion Retezeanu. Din mâinile lui ies produse ceramice specifice satului natal, specifice Gorjului, ceșcuțe pentru țuică, oale pentru vin, ornamentale, ulcioare, farfurii, străchini. Pot fi cadoul ideal sau pur și simplu vase tradiționale pentru gătit.

Vizualizări: 1,362

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Oameni, locuri, povești:

Citește și: