Misoginism? Nu. Invidie

E greu să lucrezi în presă și în orice meserie care are cât de cât legătură cu showbizul. Afli chestii pe care nu vrei să le știi. Bagi pastilă roșie după pastilă roșie, zilnic, nu doar una și-ai scăpat, ca fericitul ăla din Matrix. Ți se zdruncină sistemul de valori (oare ești exagerat de moral?), iar pe corola de minuni a lumii nu doar calcă, ci și defecă sistematic niște personaje despre care auzi chestii odioase. Și cel mai nasol este că nici nu poți să le împărtășești cu publicul, de obicei, fie din cauză că sunt prea intime, fie din cauză că sunt atât de nasoale încât ar trebui să fii înarmat cu dovezi mai bine decât Rambo cu cartușe, ca să nu pierzi procesul de defăimare ulterior.

De exemplu, v-ați lua cu mâinile de cap dacă v-aș da o listă cu domnișoare, ba chiar actuale doamne respectate, despre care se știe aproape sigur sau se vorbește cu suficient simț de răspundere că pur și simplu au făcut (sau încă fac) sex pe bani. Sumele variază enorm, clienții sunt și ei de la maneliști la domni de high (business) class, iar locurile desfășurării acțiunii sunt, în cazurile de top, nu bordeluri lipicioase sau domicilii de prost-gust, ci hoteluri simandicoase din stațiuni exotice unde domnișoarele sunt aduse de binefăcători cu avioane private trimise în România special, de zici că-s taxiuri.

Ca să ne înțelegem, însă: cine devine misogin sau își alimentează disprețul față de femei când aude aceste povești este, cel mai probabil, un cretin. Să faci ceva atât de plăcut ca sexul și să mai iei și bani mulți pentru asta e un fel de vis al oricărui capitalist. Efort minim, poate chiar plăcere (în fond, ai oricând posibilitatea să-ți selectezi clienții și nu doar țărănoii au bani), câștig uriaș. Bravo, fetelor! Iar voi, băieți, recunoașteți că nu faceți sex pe bani doar pentru că nu vi se oferă așa ceva decât în cazuri extrem de rare sau extrem de gay. Că, dacă vi s-ar oferi, ați fi mai curve decât femeile. Ce simțiți voi pentru femeile care acceptă bani în schimbul unor favoruri sexuale nu este scârbă, ci invidie. Așa cum tot invidie e și aceea pe care o resimțiți pentru beneficiarii plătitori. Ce-ați mai plăti și voi câte una, dacă ați avea cu ce, ah, Doamne! Ba v-ați mai purta și frumos cu ea. Poate v-ați și îndrăgosti, nebunilor, dar aveți grijă, că aia costă mai mult!

Vizualizări: 43

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: