Duduia economia lui Tăriceanu și noi odată cu ea. Cheltuiam ca tembelii, ca înecații sau cocainomanii, fără măsură, fără cap, fără să ne uităm la prețuri măcar. Dădeam peste 100.000 de euro pe apartamente înghesuite deși orice om cât de cât echilibrat (măcar unul din vest, dacă în țara creditului cu buletinul nu găseam) ne-ar fi putut spune că în nici trei ani aceleași apartamente vor valora de peste două ori mai puțin. Frenezia capitalismului ne cuprinsese total, cumpăram orice, oricând, oricum, ca niște mici Edward Nortoni în Fight Club, dacă vedeam ceva într-o reclamă de la televizor, atunci cel târziu a doua zi trebuia să deținem acel ceva.

Dar frenezia a trecut. Încet-încet am coborât cu picioarele pe pământ, am început din nou să ne facem calcule, să comparăm prețurile de la hypermarket cu cele din piață, apoi cu cele din minimarketul de lângă bloc, apoi mai stăm un pic nemâncați până calculăm cu exactitate de unde ar trebui să cumpărăm pâine, brânză și ceapă ca să fie cel mai bine. Din cheltuitori fără minte am devenit mult prea calculați. Dar nici așa nu e bine și-o să vă spun de ce.

Eu însumi am început să renunț la Mega Image (de departe cel mai scump lanț de supermarketuri din București) și să fac tot mai des piața, doar că până și acolo, printre piețari, pericolele te pasc la tot pasul. Orice aș face, dacă mă abat prin piață este imposibil să nu intru și-n cașcarabeta aia nenorocită pe care scrie ”Sibiu”. Mereu, când o văd în zare, îmi trece în cap bancul cu Neil Armstrong făcând ceea ce credea el că sunt primii pași pe lună, doar că după o moviliță găsește un țăran cu clop în spatele unei tarabe care spune că a venit de la Sibiu; iar când Armstrong îl întreabă uluit cu ce a venit, țăranul îi spune simplu și pe grai ardelenesc: ”Cu brânză”. Și mereu intru. Și de fiecare dată plec de acolo cu o plăsuță mică. Cu niște brânză, niște cârnați și niște pastramă. Dar niciodată nu e mai ieftină de 50 de lei acea plăsuță. Plăsuța mică, dar plasa e mare, deci. Inevitabil, până acasă stau și mă consum gândindu-mă cât de ieftin ar fi fost, totuși, la Mega Image. Sau poate chiar la restaurant. Așa suntem noi, românii: calculați, dar fraieri.

www.mantzy.ro