Urgentarea finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist obligă primăriile din Gorj să apeleze la firme de cadastru pentru a-şi putea duce la îndeplinire sarcinile. Chiar dacă se confruntă cu lipsa banilor, Primăria Bumbeşti Piţic a angajat un cadastrist privat pentru a soluţiona cererile de restituire. Până în momentul de faţă, au fost retrocedate aproximativ 2400 de hectare de teren, pentru alte 1200 de hectare se vor face măsurători până la sfârşitul anului.

Punerea în aplicare a Legii nr. 165 din 2013, privind finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, presupune angajaţi specialişti în măsurători topografice, terenurile nefiind măsurate. Întrucât nu au cadastrişti, foarte multe  primării din Gorj au apelat la firme private pentru a soluţiona cererile de restituire până la sfârşitul anului. Într-o astfel de situaţie se află şi Primăria Bumbeşti Piţic care va scoate din bugetul local peste 200 de milioane de lei vechi pentru retrocedarea celor aproximativ 3600 de hectare de teren ale comunei.

Până în momentul de faţă, au fost emise titluri de proprietate pentru 2400 de hectare. „N-am avut cadastrist niciodată. Pentru a putea finaliza procesul de restituire a terenurilor am încheiat contract cu o firma de cadastru privată, căreia îi plătim 7 lei/hectar. În momentul de faţă, mai avem de retrocedat aproximativ 1200 de hectare. Sunt nesoluţionate în jur de 400-500 de cereri. Pentru a putea soluţiona pozitiv toate cererile, comunei i-ar mai trebui în jur de 200 de hectare. Pe cereri avem revendicate peste 3800 de hectare”, a declarat Michy Nioaţă, primarul de la Bumbeşti Piţic.

Terenurile din Bumbeşti Piţic sunt revendicate atât de gorjeni, cât şi de cetăţeni din Zalău, Bucureşti sau Timişoara. „Avem revendicate revendicate de către persoane din Zalău, Bucureşti şi Timişoara. Până acum, s-au dat titluri de proprietate pe bază de declaraţii, când vine şi vecinul se constată că terenurile se suprapun. Ca atare, suntem nevoiţi să-i trimitem pe oameni să-şi rezolve problemele în instanţă. Zilnic, mergem la măsurători cu cei de la cadastru”, a mai precizat Michy Nioaţă.