Primăriile din Gorj care au pe raza lor exploatări miniere, de stat sau private, s-ar putea umple de bani, dacă ar aplica o taxă prevăzută de Codul Fiscal. Primăriile pot cere o taxă de până la 7 lei pe metru pătrat pentru eliberarea autorizaţiei de excavări. Taxa este obligatorie şi se plăteşte o singură dată, anticipat, la solicitarea autorizaţiei. Companiile miniere refuză să plătească această taxă, pe motiv că plătesc deja către bugetul de stat, anual, taxă pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, dar şi redevenţa minieră. Punctul de vedere al ANAF este că taxa de autorizare trebuie plătită către primării, la fel cum celelalte taxe sunt plătite către bugetul central. La fel susţine şi Camera de Conturi, care a imputat unor primari necalcularea taxei. Dar, companiile miniere refuză să plătească, fiind în proces cu mai multe administraţii locale.

Codul Fiscal impune primăriilor să calculeze, la emiterea autorizaţiilor de foraje şi excavări, o sumă de până la 7 lei/mp, care se constituie venit la bugetul local. Numai că unele primării, cum ar fi cele de la Urdari şi Cătunele, nu au aplicat o astfel de taxă, iar companiile miniere au exploatat practic fără autorizaţie. Altele o calculează, cum ar fi cea din Rovinari, care a redus taxa de la maximul de 7 lei/mp la 2 lei/mp, dar Complexul Energetic Rovinari refuză să plătească.

Exploatările miniere se extind pe zeci de hectare în fiecare an, ceea ce ar putea aduce sute de mii de RON comunităţilor locale. Deşi taxa este obligatorie din 2004, companiile miniere nu plătesc, prejudiciul produs bugetelor locale fiind estimat la milioane de euro.

Filip: N-am mai încasat de când director e Trotea

Consiliul Local Rovinari a reuşit să încaseze această taxă până acum trei ani. De când Tiberiu Trotea a devenit director general, taxa nu a mai fost plătită, chiar dacă la Rovinari consiliul local a acceptat să o reducă la numai 2 lei/mp.”Într-adevăr, am câteva sute de hectare afectate de cei de la complex. Taxa nu am mai încasat-o de aproape trei ani, de când director este domnul Tiberiu Trotea. Am făcut numeroase adrese către companie, am crezut că mergem pe colaborare, le-am arătat legislația, dar degeaba. Susțin că plătesc taxe la București pe legea minelor și că nu mai au de ce să ne plătească și nouă”, a declarat Dorin Filip, primarul din Rovinari.

Primarul Dorin Filip precizează că datoria totală este undeva la 300.000 RON. Este decis să acționeze cât de curând unitatea în judecată pentru neplata acestei taxe. ”Am calculat o valoare atât de mică tocmai în ideea că ne-o va da, dar nu s-a întâmplat. Au să-mi dea în total cam trei miliarde lei vechi, o sumă destul de mică pentru ei, având în vedere că noi suportăm și poluare, și tot. Dacă nu ajungem la o înțelegere o să-i acționăm chiar și în judecată”, a adăugat primarul Dorin Filip.

Finanţele confirmă taxa

Tiberiu Trotea, directorul general al CE Rovinari, a cerut precizări Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj încă din 2010 cu privire la această taxă. Deşi i s-a răspuns că taxa trebuie plătită, complexul nu se conformează legii. „Punctul de vedere al Complexului Energetic Rovinari SA este că exploatarea lignitului se face în baza licenţelor obţinute de la autoritatea competentă, în conformitate cu Legea 15/2003 şi nu mai este necesară obţinerea altor autorizaţii de la consiliile locale, în consecinţă nu datorează această taxă”, se arată în adresa trimisă de CE Rovinari către Finanţe.

Răspunsul Direcției Generale de Finanțe Gorj nu a întârziat să apară. În răspuns se arată că taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavări se plăteşte anticipat şi se calculează pentru fiecare metru pătrat afectat de respectivele operaţiuni. Mai mult, finanţiştii spun că plata taxelor către bugetul central nu scuteşte companiile de la plata altor tipuri de taxe prevăzute în legislaţie.

SNLO, datoare la Ciuperceni

Societatea Națională a Lignitului Oltenia ignoră și ea prevederile legislative. Se judeca de aproape trei ani cu Primăria Ciuperceni pentru această taxă. Primarul Dumitru Tăloi a declarat vineri că instanţa le-a dat câştig de cauză o dată, chiar cu titlu executoriu, însă SNLO a făcut recurs. Taxa pe care o cer autorităţile locale din Ciuperceni este în valoare de 6 lei/mp, fiind afectate șase hectare. „Ei susţin că depunerile de pământ nu intră în lucrările de excavaţie de parcă nu e vizibil cum arată zona Bujorăscu. Au solicitat o nouă expertiză contabilă și marți avem termen. Acum, am cerut și noi reactualizarea sumei la zi conform inflației plus dobânzile aferente”, a declarat Dumitru Taloi, primarul din Ciuperceni. Reprezentanții SNLO au motivat la vremea respectivă că, în baza Codului fiscal, primarul a emis un titlu executoriu pentru taxele de exploatare, pentru haldări şi celelalte lucrări numai că suma pe care a trecut-o primarul, de circa 400.000 RON, este foarte mare faţă de valorile de pe piaţă.

Primarii din Urdari şi Cătunele, în atenţia Curţii de Conturi

Mai mult, SNLO va trebui să se judece și cu Primăria Urdari pentru aceeași problemă. Asta după ce Curtea de Conturi a sesizat într-unul din controalele efectuate că Primăria Urdari a neglijat să calculeze această taxă și să i-o ceară  SNLO. ”Curtea de Conturi ne-a adus la cunoștință că nu am calculat această taxă și nu am imputat-o SNLO. Acum noi am făcut adrese către SNLO, ne-au răspuns că au licență de exploatare și că nu au de ce să plătească această taxă. Eu am afectate 600 de hectare, am stabilit în Consiliul Local o taxă de șapte lei pe metru pătrat. Juristul primăriei acum studiază să vadă dacă putem ataca în instanță”, a declarat Mihai Calotă, primarul din Urdari.

O situaţie similară a constatat Camera de Conturi Gorj şi la Cătunele „Pe teritoriul comunei Cătunele s-au efectuat şi se efectuează lucrări de excavare de către unităţi de carieră ce exploatează cărbune fără să fi fost autorizate şi fără să fi plătit taxele de autorizare aşa cum sunt prevăzute de codul fiscal şi normele metodologice de aplicare a acestuia intrate în vigoare din anul 2004”, se arată în raportul Camerei de Conturi făcut în urma controlului de anul trecut, când s-a constatat un prejudiciu de 61.360 RON.

SUPRAFEŢE

În ianuarie 2012, o firmă privată a solicitat extinderea carierei pe o suprafaţă de 88.635 mp, pe raza localităţii Cătunele. O altă firmă privată a cerut scoaterea din circuitul silvic a 27.500 mp, tot pe raza comunei Cătunele, pentru extinderea unei microcariere. În 2011, CE Rovinari a început procedurile pentru extinderea Carierei Pinoasa cu 68.237 mp, pe raza localităţii Fărcăşeşti. Şi CE Turceni a extins anul trecut Cariera Jilţ Sud cu 56.065 mp, pe raza comunei Mătăsari. Şi exemplele ar putea continua, fiind vorba de zeci de hectare înghiţite de minerit în fiecare an.

PETROM PLĂTEŞTE

Consiliul Local Licurici a stabilit o taxă de autorizare a forajului petrolier de 7 lei/mp. “În ianuarie, reprezentanţii Petrom au demarat procedura de eliberare a certificatului de urbanism în vederea obţinerii autorizaţiei pentru foraj. Compania intenţionează să amplaseze trei sonde pe un careu de 25.000 mp, cam 34.000 mp cu drum de acces”, a declarat Doru Liviu Drăgulescu, primarul comunei Licurici, care a spus că primăria câştigă acum bani frumoşi şi că Petrom nu are datorii. La sfârşitul anului trecut, la Licurici, Compania Petrom a pus în funcţiune cea mai mare sondă de gaz din ţară.

LEGE

Codul Fiscal, la articolul 267, alineatul 4, prevede că „Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 7 lei”.

SOS OLTENIA?

Interesat este că sindicatele şi patronatul din minerit vorbesc în ultima vreme de un program de salvare a zonei Oltenia, care dă foarte multe resurse ţării, dar comunităţile nu primesc suficient de mult în schimb. Un prim pas în ajutorul comunităţilor locale ar putea fi tocmai plata acestei taxe către bugetele locale, conform legii.