Pupincurism, prima încercare

Am încercat să scriu imparțial, cum chiar mă simt și sunt, de fapt. N-a mers. În articolul de ieri s-au strâns vreo 10 comentaci supărați (probabil) pe viață și pe faptul că am salariu pe mic și mi-au zis că-l pup în cur pe Băsescu. Cel pe care l-am făcut, în decursul anilor, chiar în această rubrică, și afemeiat, și bețiv, și semi-dictator, și părinte nereușit, care își folosește influența pentru a-și ajuta copiii neputincioși să acceadă în funcții pentru care nu sunt nici pregătiți și de care, probabil, nici măcar nu sunt încântați. Dar nici așa n-a mers. Atunci m-au acuzat pedeliștii că-s pesedist. Când am zis pesediștilor că e de mare rahat să fii încă sub influența lui Iliescu, am fost băsist. La Kamikaze dăm în toată lumea și suntem răsplătiți, pe lângă nici un contract de publicitate și diverse piedici din toate zonele politice care ne vor închiși, cu vreo 6000 de cumpărători pe săptămână. Asta merită obiectivitatea și coloana vertebrală în România: extincția. Continuând logica, publicul din România merită o presă aservită. Asta vrea, asta să-i dăm. Și, dacă atunci când am f**ut pe toată lumea n-a ținut și-am fost acuzat de partizanat, o să încerc altfel. O să încerc să pup în cur pe toți. Aduceți-i la mine. Să vedem cu cine veți spune atunci că țin.

Ponta: băiat deștept, haios, pe treaba lui. Genul de tocilar care e și sportiv, și un bun tată și soț. Familist convins, nu pune deloc botul la prostituatele proxenetului ăla care e cu el în partid și care a ajuns (tot mulțumită publicului ăla extrem de pretențios descris mai sus) primar în București. Pe cont propriu, ține singur în mână un partid uriaș. De când a venit la conducerea guvernului apele s-au mai așezat. Euro a scăzut întruna. Trăim bine. Când vor avea toată puterea va fi minunat.

Antonescu: excelent orator, înalt și plin de putere de convingere. Bine intenționat și fin cunoscător al istoriei, pe care a și absolvit-o cu merite deosebite. Muncitor și cu un program de muncă irezistibil. A dus PNL-ul la un alt nivel: la putere, în luptă cu șanse reale pentru președinție și formarea guvernului. Alături de PSD, combinând astfel fericit avantajele stângii cu cele ale dreptei. Brătienii îl aplaudă din mormânt.

Băsescu: omul politic perfect. Echilibrat și neutru, corect și neiertător, nu are milă față de greșelile fiicelor sau subordonatelor lui, cărora le refuză obsesiv diverse promovări pe care acestea, slabe de înger, le cer. Mare disident înainte de Revoluție, căpitan de navă cu excelente recomandări, blând și diplomat. Pentru el nu există o altă femeie în afara soției lui, pe care de altfel a și dat-o drept model în viață la o confruntare electorală.

Iliescu: sărac și cinstit. Cel mai bun președinte din istorie. Pe vremea lui România a făcut marea trecere de la comunism la capitalism. Deschis către vest, excelent vorbitor de limba engleză, adorat de mase și de intelectuali deopotrivă. În plus, e nemuritor, ceea ce-i oferă un avantaj. Avantaj anulat doar parțial de Constituție, care nu permite mai mult de două mandate aceluiași om dar nu interzice mandate nelimitate ca președinte din umbră.

Așa e bine? Mai vreți? Mai am: Vadim – tolerant și de încredere. Dan Diaconescu: modest și inteligent. Dan Voiculescu: competent și bun, mereu încearcă să facă bine oamenilor. Gigi Becali: cult și echilibrat.

Vizualizări: 125

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: