Vrem o ţară ca... Australia

Agenţiile de ştiri au anunţat ieri că „Australia a blocat vânzarea către investitori străini a celui mai mare proprietar de terenuri de pe continent, S Kidman & Co”. Această companie deţine 1,3% din suprafaţa continentului australian şi cea mai mare fermă de creştere a vitelor, Anna Creek.

Ce se întâmplă în România? În primul rând, autorităţile române nu prezintă o situaţie clară a deţinătorilor de terenuri. Situaţia a devenit mai alarmantă pentru analiştii europeni care estimează că până la 40% din terenurile arabile din România aparţin unor proprietari străini, 10% fiind proprietari din afara Uniunii Europene. Nu intrăm aici şi acum într-o analiză a modalităţilor de cumpărare şi de exploatare a terenurilor deţinute de străini şi a riscurilor pe care le presupune situaţia actuală (de mediu, de securitate alimentară, de distrugere a diversităţii şi specificităţii producţiei agricole, sociale, etc.). Acum, la început de guvernare patronată de un preşedinte căruia continuăm să-i acordăm încrederea noastră, este necesar să se dezbată şi să se reaprobe o politică publică transparentă în legătură cu vânzarea terenurilor din România, deoarece ne aflăm deja într-o situaţie geopolitică şi juridică schimbată faţă de anul 2007, anul acceptării României în Uniunea Europeană. Conceptul Uniunii Europene cu două viteze, care prinde contur din declaraţiile liderilor europeni, obligă România la reactualizarea câtorva dintre cele mai importante politici publice, între care, fără doar şi poate, cea agricolă. Ori, o asemenea politică publică nu poate începe decât de la o situaţie clară asupra proprietăţii terenurilor.

Guvernul se poate întreba dacă este conform politicii publice agricole ca 1% din proprietarii de terenuri să beneficieze de 50% din subvenţiile acordate României de Uniunea Europeană.

Un guvern tehnocrat, cum se (auto)califică guvernul care a intrat alaltăieri în pâine, trebuie să prezinte cetăţeanului un grafic pentru finalizarea măsurătorilor cadastrale în România (şi cred că toţi ar avea de câştigat din subvenţionarea 100% a acestui program), însoţit de sursele de finanţare a unui asemenea proiect.

Şi, desigur, cineva trebuie să răspundă la întrebarea cum pot românii cu proprietăţi mijlocii şi mici să-şi păstreze proprietatea, fără mecanisme specifice de finanţare a investiţiilor şi producţiei agricole. Semnalul de alarmă fiind tras, credem că este necesară o dezbatere publică pe această temă, pe care guvernul să o concretizeze într-un pachet de soluţii. Vrem o ţară ca afară!

Vizualizări: 156

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: