Lecţia de viaţă de la Centrul de la Cărbuneşti. Bolnavi, dar îşi câştigă pâinea

Peste 40 de persoane cu handicap din cadrul Centrului de reabilitare de la Târgu Cărbuneşti sunt angrenate în diferite activităţi menite să le facă o viaţă cât mai apropiată de cea a oamenilor sănătoşi. În cadrul complexului  funcţionează mai multe secţii şi ateliere care au fost dotate cu aparatura necesară: ateliere de croitorie şi de tâmplărie, un laborator de patiserie şi brutărie, o carmangerie şi un sector de horticultură şi zootehnie. Aici au fost angajate cu acte în regulă şase persoane cu dizabilităţi.

Complexul de Servicii Comunitare Târgu Cărbuneşti şi-a deschis porţile, ieri, cu prilejul Zilei Asistenţei Sociale. Persoanele invitate la eveniment au avut posibilitatea să vadă secţiile şi atelierele în care lucrează persoanele cu handicap şi chiar să sădească un pom în noua livadă a centrului. În centru sunt instituţionalizate persoane cu vârsta cuprinsă între 18-44 de ani, majoritatea cu handicap mintal, mediu şi uşor. Produsele realizate cu ajutorul persoanelor cu handicap în cadrul atelierelor de croitorie şi de tâmplărie, în laboratorul de patiserie şi brutărie şi în carmangerie sunt valorificate atât la magazinul din incinta complexului, cât şi în alte localităţi din judeţ prin intermediul a diferiţi agenţi economici. “În cadrul centrului nostru ne-am axat pe terapia ocupaţională. Astfel, la croitorie confecţionăm uniforme, lenjerii, costume; la brutărie-produse de panificaţie şi cofetărie; la tâmplărie executăm atât mobilă la comandă şi cât pentru dotarea centrului; la carmangerie avem în permanenţă produse din carne de porc şi de vită; în sectorul zootehnic ne ocupăm cu creşterea vacilor şi a găinilor ouătoare; iar în livadă avem meri, peri, pruni şi gutui. Fructele le folosim atât în alimentaţia beneficiarilor cât şi în laboratorul de patiserie şi cofetărie. Produsele de panificaţie le comercializăm prin intermediul magazinului nostru”, a declarat Augustin Bucă, directorul centrului.

Din comercializarea produselor realizate în secţiile şi atelierele complexului, anul trecut, s-a încasat suma de aproximativ 4 miliarde de lei vechi. “Banii încasaţi din vânzări au fost folosiţi pentru plata unor cheltuieli, dar şi pentru realizarea de noi investiţii. În această primăvară am extins livada de pomi fructiferi cu o suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare”, a mai precizat Augustin Bucă.

S-au calificat şi duc un trai decent

Un număr de şase persoane cu dizabilităţi lucrează în diverse meserii în secţiile din cadrul centrului şi reuşesc să-şi câştige singure existenţa. Persoanele cu handicap au fost calificate în diferite meserii şi apoi încadrate  cu acte în regulă. Lunar, primesc câte un salariu de 8 milioane de lei vechi din care îşi plătesc inclusiv chiria locuinţei. Sebastian Malanca lucrează în cadrul atelierului de tâmplărie şi cu ajutorul maistrului său, Vasile Mogoş, a reuşit să-şi confecţioneze mobilă pentru locuinţa sa. “Locuiesc, cu chirie, într-un apartament din Târgu Cărbuneşti. Îmi place să lucrez în atelierul de tâmplărie pentru că aici învăţ să fac mobilă şi pentru mine. Cu ajutorul maistrului meu mi-am făcut un şifonier pentru camera mea. Aici luăm un salariu de 8 milioane. Din bani ne îmbrăcăm, cumpărăm mâncare şi ne plătim chiria”, a declarat Sebastian Malanca. La rândul său, maistrul tâmplar a precizat că munca alături de persoanele cu handicap necesită o atenţie deosebită. “În sectorul nostru de activitate este mai dificil să lucrezi cu persoanele cu dizabilităţi. Trebuie să fim foarte atenţi pentru că oricând se pot produce accidente”, a menţionat Vasile Mogoş.

PASIUNE

Luxiţa Vlădulescu este o tânără în vârstă de 27 de ani care lucrează în laboratorul de patiserie de mai bine de 7 ani. “De mică îmi plăceau dulciurile şi îmi doream mult să ştiu cum se fac. Cu ajutorul doamnelor care m-au îndrumat am învăţat foarte repede”, a declarat Luxiţa Vlădulescu.  

PLANTĂRI

Şefii DGASPC Gorj, primarul oraşului Târgu Cărbuneşti şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj au sădit câte un pom în noua livadă a centrului. Primarul Mihai Mazilu a precizat că va urmări cum va creşte pomul plantat de Călinoiu. “Voi urmări pomul pe care l-a plantat domnul Călinoiu pentru că se spune că roadele lui vor fi după sufletul omului”, a menţionat. La rândul său, Ion Călinoiu a menţionat că va veni permanent pentru a-şi îngriji pomul.

Vizualizări: 90

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: