Mii de metri cubi au dispărut din pădurile Gorjului în acest an şi, până acum, nu există nici un vinovat sau vreo anchetă mai de răsunet pe o astfel de temă, cu excepţia celei demarate de DNA în privinţa Obştii Pociovalişte, al cărei preşedinte a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de un milion de euro. Cazul respectiv priveşte însă retrocedarea unui munte de la Vâlcea, la noi neexistând astfel de dosare, deşi pe Valea Sadului arborii sunt tăiaţi mai ceva ca pomii de Crăciun, fără să fie găsit un responsabil pentru defrişările făcute acolo.

Ion Stăncioi este din Muşeteşti şi luptă de o bună bucată de timp pentru a dovedi că pădurea din Parângul Mic este tăiată fără acte. În calitate de administrator la Obştea Arşeni Grui a sesizat tot felul de instituţii ale statului, dar până acum nu a putut decât să constate că defrişările continuă fără nicio problemă. Iarna trecută a mers chiar împreună cu doi poliţişti în vârful muntelui pentru a le arăta cum sunt furate camioane întregi de lemne. Oamenii legii au dispus atunci ca lemnele tăiate ilegal, nemarcate, să fie lăsate în rampa unde fuseseră găsite, firma care le tăiase primindu-le în custodie. Evident că au dispărut fără nicio problemă a doua zi. Au trecut luni bune şi nu s-a făcut nicio mare descoperire în privinţa celor care au tăiat lemnele după bunul plac. Stăncioi spune că acum îşi pune speranţele în procurorii de la Craiova pentru a lămuri de ce poliţiştii gorjeni nu au fost mult mai fermi la momentul respectiv.

„Am depus o petiţie la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj în privinţa comisarului Radu Bondoc şi a subinspectorului Vasile Roibu cu privire la modul în care s-au făcut controalele şi ce măsuri au luat în privinţa lemnelor tăiate ilegal pe raza comunei Muşeteşti. Inspectoratul Judeţean tocmai m-a informat că a fost sesizat, pe această temă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi sper ca măcar aici să fie făcută o anchetă serioasă, pentru a clarifica lucrurile”, spune bărbatul.

Anchete locale fără vinovaţi

Multe anchete au fost şi pe masa procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, instanţa de judecată având şi ea pe rol contestaţii depuse de Stăncioi la rezoluţiile prin care erau găsiţi nevinovaţi cei pe care el îi reclama pentru presupuse nereguli. Unii magistraţi şi-au dat seama că faptele sunt mult prea evidente şi au dispus redeschiderea unor dosare peste care, teoretic, se putea aşeza praful de acum încolo. „Am obţinut decizie definitivă de la instanţă prin care se dispune trimiterea dosarului la procuror şi începerea urmăririi penale împotriva lui Dumitru Bărbuţi şi a Georgetei Caşmir. Primul este preşedinte al Obştii Grui Arşeni, iar cealaltă persoană este contabil la Obştea Plaiurile Muşeteştilor, dar şi la Ocolul Silvic, fiind incompatibilă”, spune Stăncioi.

De ce se întoarce dosarul de la instanţă la Parchet- Simplu! Stăncioi a reclamat presupuse abuzuri ale celor doi fără ca procurorul de caz să le poată confirma, dar magistraţii au considerat că existau suficiente probe pentru clarificarea penală a situaţiei sesizate. „Nu s-au lămurit toate aspectele sesizate”, menţionează judecătorii în decizia lor. Bărbuţi este acuzat, de exemplu, că a ridicat de la doi pădurari peste 400 de milioane de lei vechi, sumă care ar fi trebuit depusă la casieria Obştii Plaiurile Muşeteştilor. Contabila a emis şi ea în decembrie 2009 facturi în valoare de 700 de milioane de lei vechi, pe care ulterior le-a ştornat, lucru considerat ca fiind prejudiciu pentru proprietarii obştii. Cei doi acuzaţi au găsit motivaţii la Parchet pentru deciziile lor, însă judecătorii au apreciat că procurorul de caz nu a clarificat lucrurile, ancheta trebuind acum reluată de la zero.

         Alte dosare, alte anchete superficiale

         Stăncioi a cerut o anchetă şi în privinţa modului în care Bărbuţi ar fi dispus tăierea unor brazi nemarcaţi, arborii nefiind pomişori de Crăciun…Preşedintele Obştii e acuzat că i-a determinat pe nişte muncitori să taie arborii nemarcaţi şi să îi transporte la un gater din Bengeşti Ciocadia, procurorul nereuşind nici măcar să stabilească valoarea prejudiciului, despre eventuali vinovaţi nici vorbă. Judecătorii au constatat că în dosar sunt două variante de prejudiciu, una de 4.234 lei şi alta de 7.888 lei. Tot judecătorii au observat că actele falsificate erau completate de persoane care nu aveau competenţa de a scrie astfel de documente, lucru neobservat de procurorul de caz.

Într-o rezoluţie a prim-procurorului Ileana Enache este menţionat, în aceeaşi idee, că un bărbat nici măcar nu a fost audiat în dosar, deşi preşedintele Obştii fusese deja găsit nevinovat pentru acuzaţia că, timp de un an de zile, şi-ar fi însuşit drepturile salariale ale persoanei respective. Situaţii de acest gen, în care procurorii „nu au văzut” probele din faţa lor se regăsesc din plin şi în alte dosare în care, la Judecătorie, magistraţii au dispus începerea urmării penale, „scăpările” respective putând da naştere foarte uşor unor suspiciuni care ţin de competenţa altor organe ale statului, organe care însă nu au demonstrat nici ele prea multă vigilenţă la acest capitol.