Nu credeam că presa de toate culorile se va solidariza într-atât încât să sufere la unison pentru soarta Monicăi Ritzi, fost ministru PDL ajuns în închisoare după ce a făcut şi ea ce a ştiut pentru a o aduce pe EBA tot mai aproape de Parlamentul European...Ani de zile, fosta ministreasă a fost forfecată pe toate feţele pentru neregulile făcute în perioada când deţinea funcţie, iar după ce a fost condamnată de justiţie m-am trezit că aceeaşi presă face front comun şi strigă într-un glas că nu e drept. Dracu’ să mai înţeleagă! Toată lumea invocă lipsa de umanitate a regimului de detenţie, dimensiunile celulei, cele 13 boli de care suferă doamna în cauză şi faptul că a fost transportată cu duba  la spitalul din Jilava, şi nu cu SMURD, cum s-ar fi cuvenit! Condiţiile regimului de detenţie sunt aşa în România pentru cele câteva zeci de mii de deţinuţi de multă vreme. dar din păcate nimeni n-a suflat o vorbă decât atunci când au intrat în puşcărie miniştri sau milionarii epocii de tranziţie. Condiţiile din libertate a câtorva milioane de oameni sunt mult mai dure decât cele reclamate de foştii demnitari. Sunt copii care merg la şcoală şi cad în haznalele WC-urilor din curte, sunt bătrâni care mor de foame în case, sunt bolnavi care mor din lipsa medicamentelor sau a banilor cu care ar putea să le cumpere, sunt oameni care mănâncă o dată la câteva zile. Sunt comunităţi întregi cărora le e frig şi foame şi copii pentru care nu există speranţă. Din această perspectivă celula pare un lux chiar dacă e mică, chiar dacă pare o cuşcă, chiar dacă libertatea de mişcare este limitată. Se spune că Monica Ritzi suferă de 13 boli şi că e inuman sa fie încarcerată. Păi dacă suferi de 13 boli care bănuiesc că nu i s-au declanşat odată cu condamnarea, cine te mână din fundătura Petroşaniului să te pui moţ în politica dâmboviţeană din buricul Bucureştiului în care şerpăria şmecherilor nu are altă treabă decât să prindă un fraier din provincie să-i creioneze drumul către puşcărie pavat cu vorbe mieroase şi mângâieri pe creştet! Cred că drumul Monicăi de la Gherla la Jilava a adunat mai mulţi simpatizanţi decât a avut atunci când făcea politică şi era ministru tineretului. Toată lumea a sărit la gâtul penitenciarelor reclamând faptul că n-a fost transportată cu salvarea ci cu o dubă în care mai erau şi alţi deţinuţi bolnavi care aveau şi ei nevoie de investigaţii sau de tratament. S-a ajuns până acolo încât unele televiziuni dădeau duba dispărută anunţând din oră în oră că n-a sosit la Jilava şi nu se ştie unde este. Demenţă nu glumă! Administraţia Penitenciarelor ar trebui să facă lumină, după ce se vor încheia investigaţiile medicale ale Monicăi Ritzi, şi să spună public ce e cu nebunia asta şi dacă ele 13 boli de care suferă „clienta“ lor se pot trata în sistemul spitalicesc al penitenciarelor. Nu de alta, dar doar aşa presa centrală poate să observe şi situaţia celor 19.000 de salariaţi ai Complexului Energetic Oltenia care în curând vor avea o soartă şi mai grea decât a fostului ministru condamnat. Şi când te gândeşti că mii de salariaţi din carierele Complexului ar fi încântaţi să fie transportaţi la utilaje cu duba în loc să meargă pe jos cu nămolul până la glezne....