Vânătorii au revenit pe meleagurile Gorjului, după ce în anul precedent criza i-a ţinut departe. Vânătoarea este un sport scump, astfel că mulţi vânători sunt din străinătate. Direcţia Silvică Gorj a câştigat bani frumoşi de pe urma vânătorilor, chiar dacă fondul de vânătoare s-a redus în ultimii ani.

Pentru o partidă de vânătoare, cei care au această pasiune trebuie să scoată din buzunar între 500 și 8.000 de euro în funcție de animalul pe care doresc să-l împuște. La această sumă se adaugă alți bani, asta dacă vânătorii doresc să păstreze și carnea de vânat, dacă nu o lasă în custodia Direcției Silvice pentru comercializare. Tarifele practicate de Direcția Silvică pentru ieșirile în teren variază între 50 și 100 de euro. Dacă vânează capră neagră, la acești bani se adaugă între 250 și 600 de euro, pentru mistreț între 1.100 și 3.500 de euro, pentru trofeul la cerb între 1.500 și 3.500 de euro, la urs între 3.000 și 7.000 de euro. „Sezonul de vânătoare mai 2013-mai 2014 s-a dovedit a fi unul foarte bun, cel puțin până în acest moment. A fost mult peste sezonul trecut când s-a simțit criza financiară. Au început să vină vânători din țară și din străinătate. Cei mai mulți am avut în lunile noiembrie-decembrie, dar și pentru ianuarie-februarie s-au anunțat foarte mulți. Noi am avut o cotă de 47 de exemplare de mistreți și s-au împușcat 5, la capră neagră am avut o cotă de 8 și s-au împușcat 6, la căprior am avut 16 și s-au împușcat 5 exemplare, s-au mai vânat și 2 lupi”, a precizat Ovidiu Cârstoc, directorul Direcției Silvice Gorj.

Veniturile sunt pe măsură

Deși fondurile de vânătoare aflate în subordinea Direcției Silvice Gorj s-au redus considerabil în ultimii ani, veniturile înregistrate în acest sezon de vânătoare sunt mult peste așteptări. „Până în acest moment am înregistrat venituri de 86.942 de lei din activitatea de vânătoare, iar din comercializarea cărnii de vânat 27.608 lei, adică am vândut peste 2 tone de carne de vânat, asta în condițiile în care nu avem decât 5 fonduri de vânătoare, 1 la Padeș, 2 la Tismana, 1 la Runcu și 1 la Polovragi. În trecut au fost mai multe, numai că Regia Autonomă a Pădurilor le-a tot scos la licitație și acum sunt private”, a mai spus Cârstoc.

Anul 2013 s-a dovedit a fi unul destul de bun și în ceea ce privește vânzarea păstrăvului, care a adus venituri de ordinul miliardelor de lei vechi, fiind valorificate 20 de tone din păstrăvăria de la Tismana.