Burlan - "Nu putem spune că s-a depăşit criza, am mai diminuat din efectele crizei"

Cei 9000 de mineri ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia revin de mâine la lucru, dar pentru 1000 dintre ei perioada de şomaj tehnic nu se încheie azi. Aceştia sunt agajaţi ai activităţii de subteran din Motru şi conform unei înţelegeri dintre administraţie şi sindicate, pentru ei mai urmează două săptămâni de concediu de odihnă, începând cu 20 august, după care mai vin şi două săptămâni de şomaj tehnic, după cum a explicat directorul general al SNLO, Daniel Burlan, într-un interviu acordat pentru Gorj TV.
-Reporter: Ce economii aţi făcut după perioada de şomaj tehnic?
-Daniel Burlan: În data de 16 iulie întreg personalul ce a fost în şomaj tehnic se reîntoarce la locurile de muncă. Economiile le putem cuantifica de abia de joi încolo când vom vedea cu ce costuri am realizat venituri. Practic, într-o perioadă în care am avut întreruptă activitatea am realizat anumite venituri. Dacă luăm în ansamblu cele 2 luni, iunie, iulie, vedem că noi am livrat ca pentru o lună, şi practic am lucrat tot o lună. Era riscant să lucrăm 2 luni şi să livrăm numai o lună. Estimăm economii de 60 de milioane., asta însemnând atât cheltuielile cu munca vie, ce înseamnă ele, salarii, obligaţiile bugetare ca urmare a salariilor, cheltuielile aferente mesei calde, transportului de personal, serviciile necesare procesului de producţie, cheltuieli bază materială, energie. Toate aceste economii însemnau 60 de milioane. O să revenim să vedem dacă într-adevăr ce estimam noi la începutul perioadei se şi adevereşte. 
-Reporter: Ştiu că s-a recurs la această măsură pentru că aveaţi foarte mult cărbune pe stoc. Aţi reuşit în această lună în care nu s-a lucrat să mai “goliţi” din stoc?
-Daniel Burlan: La începutul perioadei toate depozitele societăţii erau pline de cărbune, cărbune care cu timpul se degrada, îşi pierdea din calităţi şi pe care eram nevoiţi să-l livrăm pentru că punând alt cărbune peste el, practic împrospătându-l, întotodeauna livram ce era la suprafaţă, nereuşind să livrăm şi cărbunele vechi. În acest moment stocurile sunt goale, am reuşit să livrăm atât din zona Motru care era cea mai afectată de aceste capacităţi, în continuare mai avem 3 zile de livrat din zona Roşia, cariera Peşteana. Stocurile la ora aceasta sunt libere şi dăm posibilitatea ca în acest moment să desfăşurăm un proces de producţie normal, la pragul de rentabilitate al societăţii. 
-Reporter: S-a depăşit criza sau nu, vor intra şi ceilalţi salariaţi în şomaj tehnic? 
-Daniel Burlan: Nu putem spune că s-a depăşit criza, am mai diminuat din efectele crizei. Până în data de 15 septembrie personalul care în această perioadă a fost în activitate, mă refer la activitatea de livrări, unele revizii şi reparaţii, acele activităţi de menţinere a siguranţei locurilor de muncă, vor trece într-un program de şomaj tehnic, pe o perioadă de 30 de zile. Estimăm ca vârf de criză la SNLO în luna august, fiindcă începând cu luna august, nivelul livrărilor va fi mai mare decât în lunile anterioare. Începând cu luna august estimăm să livrăm peste 1 milion 400 de mii de tone de cărbune pe lună. Acest lucru înseamnă şi un program de producţie de peste 1 milion 400 de mii de tone, deci ne putem asigura în continuare venituri care să echilibreze cheltuielile şi să asigure şi un profit. În luna august ne aşteptăm la acel vârf de criză fiindcă atunci va fi şi un program de restructurare, de disponibilizări de personal, şi va trebui să facem rost de bani pentru a asigura plăţile compensatorii. 

 Amânarea disponibilizărilor a generat pierderi

-Reporter: Câţi salariaţi vor fi disponibilizaţi? 
-Daniel Burlan: La începutul anului estimam 600 de salariaţi, cei mai mulţi sunt salariaţi care în următorii 2 ani îndeplinesc condiţii de pensionare şi salariaţi care din proprie iniţiativă doresc să iasă din sistem. Practic, impactul social va fi minim nu vor fi afectate prea mult persoanele din SNLO. 
-Reporter: Disponibilizările sunt justificate din cauza lipsei banilor, a lipsei comenzilor? Conform surselor noastre se şi iau foarte multe concedii medicale şi asta pentru că nu ar mai fii de lucru ?
-Daniel Burlan: SNLO a beneficiat de un program de restructurare până la finele anului 2008. Ultimele disponibilizări au fost făcute în decembrie 2006. Trebuiau făcute disponibilizări atât în 2007 cât şi în 2008, astfel încât activitatea din subteran să aibă un număr foarte mic de personal, practic să menţinem această activitate ca protecţie socială. Pentru acele persoane care în următorii 3-5 ani îndeplinesc condiţiile de pensionare, fiincă la această activitate vârsta de pensionare este de 45 de ani şi o vechime în activitate de 20 de ani. Există persoane care mai au puţini ani care să îndeplinească această condiţie. În condiţiile în care aveam acest program de restructurare, 2007- 2008, anul 2009 însemna un an nu foarte bun în condiţiile unei crize, dar nu cu atâtea efecte negative. Este nevoie de acest program de restructurare. Activitatea de subteran este o activitate ce produce pierderi pe care ni le asumăm la ora aceasta în interiorul societăţii, pierderi care sunt suportate din profitul celorlalte subunităţi de carieră. Până în anul 2006, SNLO era beneficiara unui ajutor de stat, începând cu anul 2007, societatea nu a mai beneficiat de acest ajutor de stat în acest fel dezechilibrând veniturile, fiindcă aproximativ 7 % din venituri însemnau şi acel ajutor de la stat. În 2007 şi mai ales în 2008, preţul la cărbune nu a crescut ca să acopere această diferenţă. Practic nu a putut acoperi total pierderea de la activitatea de subteran. Asta a făcut ca în 2008 SNLO să înregistreze pierderi de peste 230 miliarde. Dacă nu facem acest program în 2009 astfel încât la activitatea de subteran să rămână un număr restrâns de personal care să asigure doar o activitate socială şi nu economică, înseamnă ca în continuare să generăm pierderi. Acest program era anunţat la început pentru luna mai, atunci trebuia făcut fiindcă orice lună întârziere în acest program înseamnă pierderi de 30 miliarde pe lună. Dacă mai continuăm o lună, două înseamnă mult mai multe pierderi. 
-Reporter: S-au făcut liste cu cei 600 de salariaţi care vor pleca? 
-Daniel Burlan: S-au făcut listele cu acele persoane care îndeplinesc condiţiile obligatorii de concediere colectivă, de disponiblizare, urmând ca odată cu apariţia hotărârii de guvern, fiincă a apărut ordonanţa 85 ce prevede facilităţi personalului disponibilizat din activitatea din minerit, dar această ordonanţă trebuie completată cu o hotărâre de guvern. Sperăm ca în şedinţa de guvern de miercuri să fie aprobată această hotărâre, şi odată cu publicarea în Monitorul Oficial să dăm drumul la acest program care a fost deja notificat la AJOFM.
Din moment ce am dat drumul la cereri, personalul are 20 de zile de preaviz. 
-Reporter: Câte plăţi compensatorii vor primi? 
-Daniel Burlan: Primesc o singură plată compensatorie în valoare de 29 de mii de lei, asta înseamnă 290 de milioane. Pe o perioadă de 2 ani de zile vor beneficia de şomaj şi venituri de completare până la nivelul unui salariu mediu pe economie pentru acel personal care are salariul mai mare decât aceste venituri, pentru personalul care are până la salariul mediu pe economie, la nivelul veniturilor lor. În această perioadă li se consideră stagiu de cotizare în grupă specială de muncă, astfel încât la finele celor 2 ani să beneficieze de pensii.
-Reporter: Salariaţii ce spun? Aţi primit reacţii negative? 
-Daniel Burlan: Sunt obişnuiţi, SNLO trece prin astfel de programe din 1997. Atunci a fost primul program de restructurare, după aceea la 2 ani, şi chiar în fiecare an, au fost astfel de programe. Ştiu, sunt obişnuiţi, cunosc, unii de abia aşteaptă acest program, fiincă un salariat care mai are 2 ani până la pensie şi ştie că în această perioadă ia venituri mai mari decât în activitate îi convine să beneficieze de acest program. 

 Motru rămâne în atenţia directorului general

-Reporter: Pentru bazinul carbonifer de la Motru ce veşti aveţi? 
-Daniel Burlan: Eu vin din această zonă şi cunosc foarte bine bazinul Motru. Motru este cu un potenţial economic la ora asta, prin carierele pe care le are cele mai performante din SNLO, beneficiază şi de o expropiere făcută în anii anteriori, de condiţii de zăcământ mult mai favorabile decât în altă parte. În comparaţie cu Roşia care la ora actuală au utilaje care staţionează din lipsa fronturilor de lucru cauzate datorită nerealizării exproprierilor. Cei din Motru o să fie convinşi că odată întorşi la lucru, activitatea se va desfăşura normal, mai puţin poate la activitatea de subteran fiincă toată forţa de muncă este concentrată în acest bazin Motru. De aceea este greu de a absorbi întreaga forţă de muncă de la subteran de către carierele din Motru pentru că nu există atâtea locuri. Activitatea de subteran, începând cu 20 august, va mai beneficia de un program de de înterupere a activităţii, 2 săptămâni concediu de odihnă colectiv similar concediilor din aprilie, şi 2 săptămâni de şomaj tehnic.
-Reporter: În campania electorală de anul trecut, când aţi candidat pentru primăria Motru, aţi promis că o să aduceţi investitori, că o să se ridice o termocentrală. Ce se mai aude?
-Daniel Burlan: Acelaşi investitor care anul trecut a venit în campanie electorală şi şi-a manifestat interesul de a construi o termocentrală la Motru, a venit şi anul acesta cu aceeaşi dorinţă. Am transmis primăriei Motru solicitarea celor de la Riviera Group, prin care doreau un parteneriat Consiliul local – Riviera, pentru construirea termocentralei. Momentan ei sunt într-o vacanţă şi au promis că în luna septembrie vor reveni în România. Am avut o vizită în Motru împreună cu preşedintele acelui grup, în luna iunie, ne-am întânit cu viceprimarul din Motru, cu care am stat de vorbă. Am luat primele contacte, am trimis informări către primărie prin care Riviera doreşte să dezvolte această termocentrală în Motru. Am primit de la primărie acordul lor şi aşteptăm luna septembrie când vor veni cei de la Riviera pentru a dezvolta în alţi parametrii acest proiect.
- Reporter: În contextual economic actual credeţi că sunt şanse să se realizeze această investiţie?
-Daniel Burlan: Întotdeauna concurenţa face posibil acest lucru. De ce spun, practic acum s-a văzut, depozitele din Motru înaintea acestui program de şomaj tehnic erau cele mai pline de cărbune, este un excedent de cărbune în zona Motru, excedent care se poate transforma în energie. Cu cât energia este produsă mai aproape de unităţile de exploatare cu atât este mai ieftină deoarece preţul la cărbune îl măreşte transportul. La fiecare sută de km preţul la cărbune se dublează. Cu cât termocentrala este mai aproape de exploatare cu atât energia este mai ieftină. Există interese, pe lângă acel grup Riviera, mai există şi RWE din Germania care mai doreşte să construiască o termocentrală, Energy Holding vrea să construiască o termocentrală la Sărdăneşti. S-a făcut un studiu de fezabilitate, l-am văzut şi eu, probabil acel proiect a fost oprit datorită acestei crize economice mondiale.
-Reporter: Acum o săptămână şi ceva, primarul de Motru, Dorin Hanu, spunea că este aproape de a nu-şi mai putea plăti salariaţii pentru că s-a creat un blocaj financiar. Am înţeles că de vreo 3 luni SNLO nu şi-a mai plătit acele taxe pe care le plătea în mod curent la primărie
-Daniel Burlan: Interesant este că doar atunci când n-a încasat taxele, activitatea SNLO devine destul de importantă pentru primăria Motru. Spun acest lucru fiindcă în activitatea noastră ne confruntăm cu o serie de probleme generate poate de unele măsuri luate de primăria Motru. De exemplu: punere în posesie de teren în faţa sediului Exploatării Miniere de Cariere Motru. Practic a dat acel teren cu parcare şi pe care se află un sediu al Exploatării MIniere de Cariere Motru. Putea poate să acorde în altă parte echivalent . Acum suntem obligaţi, proprietarul vine şi ne cere 100 de euro/ mp, cu mult peste preţul pieţei din zonă. Suntem nevoiţi să purtăm negocieri, oricum nu va fi un preţ al pieţei, pentru că este conştient şi proprietarul că poate să scoată mult mai mult dacă nu ne pune să ne luăm clădirile de pe teren. În cariera Motru, în perimetrul carierei Lupoaia, tot la fel, s-au dat titluri de proprietate în perimetre care au fost expropriate printr-un decret. Şi acolo suntem nevoiţi să reluăm acel process de negociere cu proprietarii. La cariera Roşiuţa s-a întâmplat acelaşi lucru. Practic, când dă aceste titluri de proprietate ar trebui să conştientizeze fiindcă Motru este legat strict de activitatea de minerit. Nu am plătit datoriile la bugetul local fiindcă nu am încasat de la cele 2 unităţi care sunt gestionate de administraţiile locale, cum ar fi CET Arad, CET Braşov, Oradea , Bacău, printre care şi UAATA Motru. UAATA Motru are să ne dea la ora asta 8 milioane de lei. Dacă ne-ar da Consiliul Local Motru, pentru că el este cel care trebuie să ne dea aceşti bani, garantez primarului din Motru că pe toţi îi dăm la Primărie şi poate să-şi facă plăţile şi în avans la salariaţi. Dar cum UAATA Motru nu ne plăteşte şi celelalte CET-uri din ţară care sunt gestionate tot de consiliile locale nu ne plătesc, nici noi nu avem posiblitatea să plătim banii la bugetul statului. Practic noi credităm anumite unităţi de stat, amintesc aici şi pe RAAN, Govora, care sunt tot unităţi ale statului, este normal ca aceste unităţi care sunt beneficiare de subvenţii şi nu le primesc de la stat şi motivaţia lor către SNLO este că nu primesc aceste subvenţii, nici noi să nu ne plătim banii la bugetul statului, fiindcă nu avem de unde. 

 Nemulţumirile primarilor....

-Reporter: Mai sunt primării în aceaste situaţii? Până la urmă activitatea SNLO, nu se rezumă doar la bazinul carbonifer Motru.
-Daniel Burlan: Am spus la început despre cariera Roşia că este blocată cu unele utilaje datorită lipsei fronturilor de lucru cauzate de lipsa expropierilor. Acolo în zonă fie că nu s-au pus în proprietate acele terenuri, fie că solicitările proprietarilor sunt mult peste nivelul pieţei şi atunci când se aude că SNLO vrea să exproprieze, preţul creşte. S-a promovat o lege de expropiere pe cauză de utilitate publică şi se pare că vom avea primele beneficii. Este vorba de o zonă în Halda Ştiucani, unde de ani de zile întâmpinăm dificultăţi în achiziţia suprafeţelor generate de valori foarte mari solicitate de proprietari. Instanţa ne va da nouă dreptate şi va stabili un preţ al pieţei corect. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în Roşia.
 Mai există legislaţii nefavorabile societăţii. De exemplu: pentru un ha de pădure care-l scoatem din domeniul silvic, SNLO trebuie să achiziţioneze de 5 ori valoarea acelei suprafeţe. Când facem un echillibru al unului hectar de pădure cu terenurile agricole constatăm că pentru un hectar de pădure trebuie să achiziţionăm aproape 40 de ha de teren agricol ca să dăm la schimb. La Roşia, avem de expropriat 20 de ha de pădure asta însemnând 800 de ha de teren agricol, păi în aceste condiţii vedem că nu ne ajunge în câţiva ani judeţul Gorj ca să reuşim să achiziţionăm suprafeţe pentru a elibera terenul în vederea asigurării fronturilor de lucru pentru cariera Roşia. 
-Reporter: La Cătunele ştiu că exista o problemă cu o haldă. Primarul era nemulţumit că ajungea la o înţelegere cu SNLO?
-Daniel Burlan: La Cătunele există un proiect pentru acele halde din Valea Mănăstirii. S-a făcut licitaţie de redare în circuit a acestor halde. Am convenit cu primarul la ultimul proiect care îl avem de redare în circuitul agricol la halda Mănăstirii, am încheiat un protocol cu primăria Cătunele, prin care ne asumăm împreună responsabilităţile. Este în dezbatere un proiect prin care SNLO împreună cu comunităţile locale să facă un parteneriat astfel încât pentru aceste proiecte de redare în circuitul silvic să dezvoltăm nişte unităţi mixte, noi să venim cu aportul nostru, însemnând cota aferentă împăduririlor, primăria sau consiliile locale pot să atragă fonduri structurale şi să dezvolte acolo alte activităţi comerciale care în continuare să le asigure venituri. Sperăm ca până la sfârşitul lunii acest proiect să apară. 
-Reporter: Primarul de la Slivileşti avea o nemulţumire legată de un drum. Ce s-a mai întâmplat? Ştiu că bătea drumul spre SNLO, se înscria în audienţe, căuta o rezolvare.
-Daniel Burlan: În 2006 una din condiţiile puse de către primarul de la Slivileşti pentru a da un aviz favorabil exproprierii pe cauză de utilitate publică a fost asfaltarea acestui drum Ploştina-Niculeşti. Din cauza unui proiect ce prevedea ca pe acest drum să se circule numai cu tonaj de până la 5 tone, prevederi de grosime de asfalt şi aşa mai departe, în 2006 a fost finalizat acest drum. Însă încă de la darea lui în folosinţă pe acel drum au început să circule camioane care transportau cărbune dintr-o microcarieră amplasată undeva în vârful dealului de la Ploştina. La vremea aceea drumul era al Consiliului Judeţean, ulterior circulând maşini de tonaj mare s-a degradat, au apărut alunecări de teren şi apar nemulţumiri fiindcă nu mai este cum a fost. Avem prevăzute pentru acest an surse alocate reabilitării acestui drum unde au fost alunecările de teren. Atâta timp cât noi îl reabilităm şi pe el vor circula maşini de tonaj mare nu va putea fii menţinut niciodată într-o stare normală. Când eram director general în 2006 atrăgeam atenţia dar eu nu puteam, nu aveam dreptul să interzic circulaţia acestor mijloace de transport pe acel drum. Persoanele responsabile care puteau sa ia aceste decizii nu au facut-o. 

 Din 2010 apar companiile energetice

-Reporter: În ceea ce priveşte partea de producţie, SNLO trăieşte din energie, cum facem să creştem consumul de energie, există vreo strategie? 
-Daniel Burlan: Faţă de nivelul anului trecut consumul de energie a scăzut cu 20% şi din păcate această scădere de consum se reflectă în energia produsă pe cărbune. Fiindcă a trecut perioada în care termocentralele funcţionau pe gaz, termocentrale care totodată asigurau căldura în apartamente în perioada de iarnă, lacurile de acumulare din hidrocentrale sunt pline, toată această scădere se reflectă în consumul pe cărbune. Fiindcă la ora actuală preţul de producţie în termocentrale este mai mare, nu este competitiv cu preţul de energie produsă în hidrocentrale sau la Cernavodă, care au posibilitate să scoată la export. Prin acele proiecte de înfiinţare a companiilor energetice prin care se stabileşte un echilibru în preţul de producţie al energiei electrice, fiindcă unele companii au hidro, noi avem mai puţin hidro şi avem nucleară, şi din această cauză se asigură un preţ competitiv cu care se poate ieşi la export la un preţ accesibil. 
Trebuia semnat pe 13 iulie un contract prin care se exportau 300 de megawati/ oră, nu ştiu dacă a fost semnat . Prin semnarea acestui contract întreaga canitate se va produce cu cărbune de la SNLO. 
-Reporter: Ce mai ştiţi de noile entităţi energetice? 
-Daniel Burlan: A fost anunţată luna trecută înfiinţarea acestor entităţi, se fac informări la Bruxelles, în luna octombrie acestea trebuie să ia fiinţă şi cred vor fi funcţionale începând cu 1 ianuarie 2010. Aceste entităţi înseamnă pe lângă un preţ competitiv, un preţ echilibrat, care să permită accesul pe piaţa externă, şi programe comune de modernizare, înseamnă o echilibrare a nivelului salariilor personalului cu acelaşi tip de muncă, înseamnă gestionarea stocurilor de materii prime şi materiale. Pentru cei de la SNLO înseamnă gestionarea exploatării lignitului unitar, fiindcă în momentul acesta dacă exista o structură unitară în minerit poate nu eram nevoiţi numai noi, cei din SNLO, să plecăm acasă o lună de zile, poate făceam program de 2 săptămâni, plecam noi 2 săptămâni, pleca Jilţul 2 săptămâni, pleca Rovinariul 2. Dar în condiţiile în care ei au lucrat şi câte 7 zile, iar noi de la 1 ianuarie am trecut la un program de 5 zile, noi am mai plecat odată acasă, deci tot impactul acesta s-a reflectat în livrările de cărbune de la SNLO. 
-Reporter: Prezent în urmă cu lună şi ceva la Târgu Jiu, ministrul Videanu spunea că este nevoie în primul rând de retehnologizare în sistemul minier energetic. Se pare că cele 2 complexuri energetice de la Gorj încearcă să facă nişte credite să facă modernizări. Dumneavoastră intenţionaţi să mergeţi tot pe această linie? Este nevoie de modernizări şi la SNLO?
-Daniel Burlan: În primul rând este nevoie de modernizări la termocentrale ca să mai existe SNLO, fiindcă termocentralele au nişte termene de conformare, norme de mediu, desulfurare, gropile de cenusă. Dacă termocentralele nu-şi realizează aceste programe de modernizare şi vor fi închise noi nu mai avem pentru cine furniza cărbune. Important şi prioritar la această oră sunt programele termocentralelor. Bineînţeles că nici noi putem să renunţăm la programele de modernizare, şi avem astfel de programe în derulare, avem proiecte de programe de modernizare pentru anii viitori. Nu ne dorim să pierdem contactul cu ce înseamnă noul în tehnică, ne dorim ca utilajele noastre să ţină pasul cu performanţele utilajelor celorlalte cariere din vest. Mai înainte de toate este important ca termocentralele să-şi realizeze programele de modernizare.


Vizualizări: 111

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: