Un cititor al ziarului Pandurul, care nu este angajatul CE Oltenia, dar este preocupat de soarta companiei, ne-a adus la redacţie un mesaj. Un mesaj destinat celor care conduc Complexul Oltenia. Iată o parte din mesajul cititorului: „Managerul trebuie să conştientizeze că succesul poate fi obţinut atunci când fiecare salariat simte că are valoare şi este important în organizaţie. O atitudine în care anumite categorii de salariaţi sunt blamate sau discreditate fiind făcute răspunzătoare, uneori, pe nedrept pentru performanţele organizaţiei creează o stare de frustrare şi nesiguranţă în rândurile tuturor salariaţilor. Eficienta unei organizaţii este influenţată în mare măsură de comportamentul, de gândirea şi de atitudinile oamenilor din cadrul acesteia. În condiţiile în care structura organizatorică se schimbă trimestrial, iar angajaţii nu au siguranţa locului de muncă este greu ca organizaţia să obţină performanţă. A motiva oamenii în munca lor înseamnă a le răsplăti contribuţia la progresul organizaţiei. Răsplata nu se referă doar la bani, uneori aprecierea din partea colectivului sau a şefului este mai importantă. O asemenea măsură de reorganizare nu se face fără o analiză amănunţită la care să participe susţinători ai ambelor variante unde fiecare îşi susţine argumentat opţiunea”.

În continuare, cititorul aduce o serie de argumente economice, în defavoarea deselor reorganizări care au avut loc de la înfiinţarea Complexului Oltenia. „Loialitatea este elementul ce dă stabilitate unei organizaţii şi presupune o totală dedicare pentru activitatea desfăşurată. Aceasta trebuie să fie reciprocă: angajatul oferă efortul, loialitatea şi productivitatea sa organizaţiei, aşteptând în schimb loialitate din partea conducerii. Concedierile, restructurările, desele reorganizări, demonstrează că organizaţia nu-şi onorează loialitatea. Cazurile de necorespundere pot şi trebuie să fie rezolvate punctual fără a afecta restul personalului”, arată cititorul. „La orice nivel s-ar afla, salariatul are nevoie de o conducere competentă capabilă să-l îndrume, să-şi asume responsabilităţi, să organizeze şi să coordoneze munca precum şi să reprezinte compartimentul respectiv în faţa superiorilor”, se mai arată în mesaj.

De luni bune, salariaţii din CE Oltenia lucrează, în mare parte, într-o stare de tensiune şi nesiguranţă dată de faptul că nu ştiu ce le aduce ziua de mâine. Lipsa de transparenţă a conducerii a lăsat loc unei avalanşe de zvonuri, presupuneri, păreri, care de care mai îngrijorătoare. Voit sau nu, Ciurel a ajuns să conducă o armată de oameni terorizaţi. Întrebaţi orice salariat al complexului, din carieră, din termocentrală sau de la birouri: ce mai e pe la tine pe la serviciu? Păi nu vedeţi, se alege praful! Distrug ăştia tot! Aşteptăm să vedem dacă ne dă afară, nu ne spune nimeni nimic. Este o atmosferă de mormântare, fiecare se întrebă cine pleacă şi cine rămâne, care are pila mai mare. Dacă se dă ordonanţa plec, cu ăştia te îmbolnăveşti de nervi. Cam astea sunt răspunsurile pe care le-am auzit în ultima vreme.

Şi nu numai lipsa de transparenţă decizională este problema la CE Oltenia. Oamenii spun că se simt urmăriţi mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu. Ne urmăresc calculatoarele, se uită cu cine vorbim, se pârăsc unii pe alţii în speranţa că intră în graţiile conducerii, spunea un cititor pe forumul ziarului. Desigur, îl suspecta pe fostul securist Răuţ, în prezent director de Resurse Umane al complexului, că aplică astăzi metode din alte timpuri.

Oamenii din Complexul Oltenia sunt într-o situaţie care pare fără de ieşire. Ciurel şi Răuţ au demonstrat deja că nu au cultura dialogului şi a transparenţei şi se poartă ca nişte moşieri dintr-o altă epocă istorică. De la politicieni nu au nimic de aşteptat, Cârciumaru crede că nu e responsabilitatea lui, iar Călinoiu este doar o variantă mai obtuză a lui Ciurel. Guvernanţii sunt varză, ministrul Niţă nici măcar nu pricepe cum funcţionează sistemul energetic, chiar dacă a învăţat repede cum să-l căpuşeze în interesul băieţilor deştepţi. Sindicatele sunt paralizate în lipsa liderului prea preocupat de fotbal, care nici măcar nu înţelege să lase locul altuia, dacă nu-l mai preocupă soarta oamenilor. Cei 19.000 de angajaţi ai CE Oltenia trebuie să ştie un lucru: să nu mai aştepte soluţii din afară, soarta lor este doar în mâinile lor.